Ce să NU mâncăm pe munte pentru a ne păstra rezistența?

Antrenamentele și condiția fizică nu sunt totul pentru a avea o drumeție memorabilă și de durată. Regimul alimentar este și el foarte important pentru a fi în formă chiar și în cele mai dificile situații. Este cunoscut faptul că ne place să ne înfruptăm din tot câte puțin însă nu ținem cont de consecințele acestor ieșiri. Consumul în mod excesiv și regulat al unora dintre aceste alimente poate avea efecte negative asupra sănătății noastre. În activitățile montane nu există loc pentru așa ceva, momentele de oboseală survenite prea des pot fi fatale. Am redus pentru dv. lista acestor alimente la 5 dintre ele considerate cele mai des consumate.

1. Pâine albă- nenumărate studii ale nutriționiștilor americani au demonstrat că pâinea albă conține anumite componente dăunătoare sănătății pe termen lung. Riscul apariției diabetului de tip 2 este ridicat, valorile colesterolului pot crește la cote alarmante și astfel apare riscul dezvoltării bolilor cardiovasculare. Evitați deci excesul de pâine albă dacă doriți ca inima dv. să nu obosească atât de repede în timpul drumețiilor.
2. Chips-uri-chipsurile sunt probabil cele mai nesănătoase dintre produsele de fast food. Cartofii pot fi ei sănătoși, însă modul de preparare al acestora schimbă puțin lucrurile. Chipsurile se fac prin prăjirea în ulei a feliilor foarte subțiri de cartof, cu un adaos mare de zahăr și sare, conservanți și aditivi alimentari. Dincolo de faptul că îngrașă, chipsurile sunt periculoase din cauza conținutului mare de grăsimi nesaturate. Consumul ridicat de chipsuri crește riscul bolilor cardiovasculare, nivelul de colesterol, iar unele studii le leagă de boala Alzheimer, diabet și depresie.
3. Conserve- fructele la conserva de exemplu sunt foarte dulci datorită cantităților mari de zahăr și îndulcitori artificiali în care sunt conservate. Însă, pe lângă gustul dulce, aceste fructe conțin cantități mari de calorii. Este astfel indicat să consumați fructe proaspete și sucuri naturale și să le evitați pe cele conservate.
4. Cartofii prăjiți- procesul de prăjire determină o creștere dramatică a conținutului de grăsime – 17 g grăsime/porție și un plus de calorii – 235. Tipul de grăsime conținut (lipide saturate) transformă cartoful într-o „bombă cu ceas”, predispunând la apariția bolilor cardiovasculare, a diabetului de tip II și cancerului.
5. Margarina- numită și „plastic” datorită compoziției acesteia. Primele margarine au fost obținute prin hidrogenarea lipidelor animale, în special a grăsimii de vită, substituind untul, care era prea costisitor și rar. Astăzi margarina se obține din uleiuri vegetale sau, mai rar, din amestecuri de uleiuri vegetale și seuri. Ea devine un aliment în sine, nu un substituent. Margarina, atât prin tehnologia de obținere, cât și prin compoziție, este un aliment artificial (sintetic).

Încercați pe cât posibil să evitați consumul acestor alimente dacă vreți să aveți în continuare o viață activă plină de aventură și imprevizibil. Stările de oboseală cauzate de boli cardiovasculare sau apariția obezității cu siguranță nu vă vor prelungi activitatea pe munte.