Ecologiștii acuză: cățăratul pe munți dăunează grav naturii!

Un studiu efectuat recent de către ecologul Andrea Holzschuh de la Universitatea Wurzburg din Germania atestă că acțiunile alpiniștilor provoacă efecte negative asupra naturii.

Ecologii sunt intrigați de faptul că diferitele tipuri de vegetație care reușesc să se dezvolte în perioade lungi de timp pe o suprafață nu tocmai propice lor, sunt distruse în câteva secunde de pasionații de sporturi extreme.

Nu doar alpiniștii sunt considerați dușmani ai acestor ecosisteme ci și persoanele care practică un alt sport poziționat în aceeași ramură. Este vorba de persoanele care au ca hobby cățăratul pe stânci de până la 3,5 m. fără coarda(bouldering). Aceștia din urmă au o imagine mai proastă din perspectiva ecologilor tocmai fiindcă ei curăță vegetația de la baza versanților pentru a amplasa saltele necesare în cazul unor accidente.

Conform oamenilor de știință, alpiniștii ar trebui să inspecteze inițial ruta pe care o vor parcurge iar dacă este bogată în vegetație sau dacă întâmpină cuiburi de păsări, aceștia sunt sfătuiți să caute un alt traseu.

Vegetația este deseori distrusă de utilizarea cretei care modifică pH-ul ecositemului local, săpături în versanți pentru a avea prize mai bune și mulți alți pași meniți să-i ducă pe alpiniști spre vârf iar pe plante spre pieire. Majoritatea vegetației care se găsește în astfel de locuri este extrem de sensibilă și a avut nevoie de ani de zile pentru a se adapta în condițiile atmosferice inițial incompatibile cu dezvoltarea lor. Regenerarea unor astfel de plante după ce au fost afectate de cățărări poate dura extrem de mult timp.

Studiile de acest gen nu sunt foarte populare, ele sunt în număr de 22 dintre care 6 n-au avut succes deoarece n-a fost posibilă compararea dintre zonele destinate cățărării și zonele rămase neatinse.

Pentru a împăca atât cercetătorii îngrijorați pentru ecosistemele de pe munte, cât și alpiniștii, care în mod cert nu vor renunța la pasiunea lor pentru a salva vegetația, soluția convenabilă ambelor părți este practicarea zonelor sterile și evitarea pe cât posibil a celor bogate în vegetație și cuiburi de păsări. În acest fel, credem noi, nu vor mai exista plângeri de nicio parte a baricadei.