Cum ne orientăm corect folosindu-ne de marcajele turistice?
Marcajele turistice sunt un sistem de semne care indică un anumit drum sau traseu turistic. Acestea se găsesc de obicei pe copaci, stânci sau pe tăblițe speciale. Rolul lor este foarte important deoarece ghidează turiștii pe rutele cu grad de dificultate mai ridicat sau mai redus.
Marcajele sunt clasificate astfel:
-în grup: au iniţial un parcurs comun, după care semnele se ramifică succesiv pe diferite trasee
-centrifugale: au semne ce se despart chiar de la pornire pe trasee diferite
-în circuit: au acelaşi punct de plecare şi de sosire
-cu ax comun: au un traseu principal numit şi magistrală (în general traseu de creastă) din care se ramifică sau către care se dirijează mai multe trasee secundare
-pentru trasee dus-întors.
Culorile utilizate pentru desemnarea marcajelor sunt roșu, galben și albastru iar fondul este în mod obligatoriu de culoare albă.
Marcajele din stânga sus, sub formă de bandă verticală se întâlnesc în traseele de creastă și marchează ruta principală.
Sub ele, marcajele cu pătratele roșu respectiv albastru, atenționează că ne apropiem de o rezervație naturală.
Cercurile duble de jos marchează traseele dus-întors.
Marcajele din dreapta sus, în formă de cruce marchează traseele de legătură cu traseul principal.
Punctul roșu și triunghiul se întâlnesc pe potecile care vin de pe văi și marchează rutele secundare.
Marcajul care ilustrează ansamblul de pătrățele mici negre și galbene semnifică faptul că ne aflăm în zone cu pericol ridicat de avalanșă.
Marcajul cu litera C într-un pătrat marchează traseele pentru bicicliști.
Traseele montane sunt clasificate în funcție de 4 criterii:
-Timpul de mers: pe teren plat sau pante mici 4 km/h; urcuş, pe o potecă bătătorită de la 350 m diferenţă de nivel/h; urcuş pe o potecă mai puţin bătătorită de la 250 m diferenţă de nivel/h; coborâre pe o potecă bătătorită de la 450 m diferenţă de nivel/h; coborâre pe o potecă mai puţin bătătorită de la 400 m diferenţă de nivel/h .
-Sezonalitatea: trasee de toamnă și primăvară, trasee de vară și iarnă
-Gradul de dificultate: mic– durează aprox. 3-6 h, diferenţa de nivel este între 300-700 m., efort fizic redus; mediu– durează 4-8 h, diferenţa de nivel este între 500-1 000 m., efort fizic considerabil, nu solicită neapărat o condiție fizică specială; mare– durează 5-9 h, diferenţa de nivel este între 800-1 500 m, efort fizic sporit, necesită antrenament înainte, pentru că urcuşul este continuu şi abrupt.
-Nivelul de echipare: unele trasee solicită echipament sportiv obișnuit, altele echipament sportiv special format din ghete sau bocanci de munte, polare, geci, bețe de trekking și doar câteva trasee solicită echipament sportiv mai complex format din bocanci speciali, crampoane, scripeți, hamuri și pioleți.
Sistemul național de marcare turistică a fost adoptat de România în 1945. Importanța acestuia poate fi vitală pentru turiștii care n-au experiență în drumeții. Marcajele turistice îi ajută pe aceștia să nu se rătăcească și să mențină ruta principală.
